La momentul actual este necesar să depunem toate eforturile pentru a gestiona această pandemie pe toate fronturile.
Ca răspuns la pandemia coronavirusului (COVID-19 sau SARS-CoV-2) experții REHVA (Federation of European Heating, Ventilation and Air Conditioning Associations) au întocmit un document îndrumător cu privire la modul de operare și exploatare a instalațiilor din clădiri pentru a preveni răspândirea la locurile de muncă a virusului.
TRATAREA AERULUI
Conform REHVA un set de măsuri pot fi luate în scopul evitării, pe cât posibil, a răspândirii COVID-19 ca urmare a unor factori ce țin de instalațiile de încălzire, ventilare și climatizare (în afară de măsurile standard de igienă, prezentate de Organizația Mondială a Sănătății în „Pregătirea locurilor de muncă pentru COVID-19”). Aceste măsuri temporare și ușor de organizat, pot fi puse în aplicare în clădirile existente, care încă sunt utilizate cu un grad normal de ocupare. Recomandările sunt valabile pentru perioade scurte, în funcție de durata focarelor locale. Totodată domeniul de aplicare este limitat la clădiri comerciale și clădiri publice (birouri, școli, zone comerciale, clădiri pentru sport etc), în care se presupune că prezența persoanelor infectate este doar ocazională. Unitățile spitalicești și de asistență medicală (care de obicei au un procent mai mare de persoane infectate) sunt excluse.
CĂI DE TRANSMITERE
Un element esențial în eforturile de control ale infecției este înțelegerea modului în care virusul se transmite. În ceea ce privește COVID-19, ipoteza susține că următoarele două căi de transmisie sunt dominante: pe cale aeriana (picături/particule emise atunci când persoana infectată strănută, tușește sau vorbește) și prin contact de suprafață (mână-mână, mână-suprafață etc.).
Pe cale aeriană există două mecanisme de expunere:
- Transmisia de proximitate prin picături mari (> 10 microni) prin care picăturile infectate de mari dimensiuni sunt eliberate și propulsate pe suprafețele la distanțe de cel mult 1-2 m de persoana emitentă.
- Transmiterea aeriană prin particule mici (< 5 microni) care pot rămâne în aer ore întregi și pot fi transportate pe distanțe lungi. Acestea sunt, de asemenea, generate de tuse, strănut și vorbire. Particulele mici (nuclee sau reziduuri de picături) se formează din picături care se evaporă (picăturile de 10 microni se evaporă în 0.2 milisecunde) și se usucă. Dimensiunea unei particule din familia coronavirusilor este 80-160 nanometri* (1 nanometer = 0.001 micron) [*Monto, 1974] și rămâne activă timp de mai multe ore. Astfel de particule mici de virus rămân în aer și pot parcurge distanțe lungi purtate de fluxurile de aer în încăperi sau în tubulaturile de evacuare a aerului ale sistemelor de ventilare. În cazul infecției cu boala coronavirus (COVID-19), această cale de transmitere este probabilă, dar nu a fost încă dovedită. De asemenea, nu există date sau studii raportate care să excludă posibilitatea rutei aer-particulă. O indicație în acest sens: virusul SARS-CoV-2 a fost identificat în filtrele ventilatoarelor din camerele unde erau izolate persoanele infectate. Acest mecanism implică faptul că păstrarea distanței de 1-2 m față de persoanele infectate ar putea să nu fie suficientă și accentuarea procesului de ventilare să fie utilă întrucât diminuează concentrația de virus din aer prin îndepărtarea mai multor particule prin aerul evacuat.
Concluzie în legătură cu calea de transmisie aeriană:
În cazul virusului SARS-CoV-2, – infecția prin expunerea la particule de nucleosoli (nuclee de picături) – transmiterea pe calea aeriană a fost recunoscută de OMS pentru procedurile spitalicești și indirect s-a facut recomandarea de creștere a ventilării. Conform Comisiei Naționale de Sănătate a Chinei transmiterea pe calea aeriană, poate exista atunci când sunt îndeplinite anumite condiții specifice (i.e. debite de aer necontrolate) (rezultat nepublicat). Ultimul studiu* [*Doremalen et al, 2020] a concluzionat că transmiterea prin aerosoli este plauzibilă, deoarece virusul poate rezista în aerosoli timp de mai multe ore sau chiar câteva zile.
RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR DE CLIMATIZARE ȘI VENTILARE
Creșterea debitelor de aer introdus/evacuat prin sistemele de ventilare
Sfatul general este să introduceți cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior. În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se recomandă timp de funcționare prelungit. Schimbați orele de funcționare ale sistemului astfel încât ventilarea la debit nominal să pornească cu cel puțin două ore înainte de începerea programului de utilizare a clădirii. Mențineți instalația de ventilare pornită 24/7, cu rate de ventilare reduse (dar nu oprite), atunci când oamenii nu sunt în încăperi.
În clădirile care au fost eliberate din cauza pandemiei (unele clădiri de birouri sau clădirile de învățământ) nu este recomandat să fie oprită ventilarea, ci să funcționeze continuu la debit redus.
Sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete trebuie să fie întotdeauna pornite 24/7 și asigurați-vă că este creată depresiune, în special pentru a evita transmisia fecal-orală(Calea de transmitere fecal – orală a infecțiilor cu SARS-CoV-2 este implicit recunoscută de OMS).
Folosirea frecventă a ventilării naturale prin intermediul ferestrelor
În clădirile fără sisteme de ventilare mecanică se recomandă utilizarea activă a ferestrelor operabile (mult mai mult decât în mod normal, chiar și atunci când acest lucru provoacă un anumit disconfort termic). În aceste clădiri, deschiderea ferestrelor este singura cale de a stimula fluxul de schimb al aerului. Această procedură este recomandată de asemenea și în clădirile cu ventilare mecanică, întrucât aerisirea prin intermediul ferestrelor poate fi utilizată pentru a spori și mai mult ventilarea.
Ferestrele deschise în toalete cu ventilare necontrolată sau sisteme mecanice de evacuare, pot provoca un flux de aer contaminat de la toaletă către alte încăperi, ceea ce implică faptul că ventilarea începe să funcționeze în sens invers. Astfel, trebuie evitată deschiderea ferestrelor din toalete.
Creșterea sau scăderea temperaturii sau a umiditații nu au practic nici un efect
Transmiterea unor virusuri în clădiri poate fi limitată prin schimbarea temperaturii aerului și a nivelului de umiditate. În cazul COVID-19, aceasta nu este o opțiune, din păcate, deoarece coronavirusurile sunt rezistente la schimbările de mediu și sunt sensibile doar pentru o umiditate relativă foarte mare peste 80% și o temperatură peste 30°C, valori are nu sunt accesibile și acceptabile în clădiri din alte motive (de exemplu, confort termic și creșterea microbiană).
SARS-CoV-2 s-a dovedid foarte stabil timp de 14 zile la o temperatură de 4°C. Au fost necesare 37°C timp de o zi și 56°C timp 30 de minute pentru ca virusul să nu mai fie activ [Chin et al, 2020]. Stabilitatea (viabilitatea) SARS-CoV-2 a fost testată la temperatura interioară de 21-23 ℃ și umiditate relativă de 65%, cu o stabilitate a virusului foarte ridicată la acestă umiditate relativă. Prin urmare, dovezile nu susțin că umiditatea relativă moderată (UR 40-60%) va fi benefică în reducerea viabilității SARS-CoV-2, astfel umidificarea NU este o metodă pentru a reduce viabilitatea SARS-CoV-2. Picăturile mici (0,5 – 10 microni) se vor evapora rapid la orice nivel de umiditate relativă (UR). Sistemele nazale și membranele mucoase sunt mai sensibile la infecții în medii cu umiditate relativă UR foarte scăzută de 10-20 % acesta fiind unul din motive pentru care se sugerează uneori o anumită umidificare în timpul iernii (până la valori de 25-30%). Această necesitate indirectă de umidificare în timpul iernii nu este însă relevantă în cazul COVID-19, având în vedere condițiile climatice așteptate (începând cu luna martie, ne așteptăm ca umiditatea relativă din interior să fie mai mare de 30% în toate climatele europene fără umidificare).
În concluzie, în clădirile dotate cu umidificare centralizată, nu este necesară schimbarea punctelor de referință ale sistemelor de umidificare (în mod normal 25% sau 30%). De altfel, având în vedere începerea sezonului de primăvară, aceste sisteme nu ar trebui să funcționeze.
Sistemele de încălzire și răcire pot fi operate în mod normal, deoarece nu există implicații directe asupra răspândirii COVID-19. În mod obișnuit, nu este necesară nicio ajustare a valorilor de referință pentru sistemele de încălzire sau răcire.
Utilizarea cu precauție a sistemelor de recuperare a căldurii
În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra în clădire. Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin infiltrații.
Schimbătoare de căldură aer-aer cu regenerare (schimbătoare rotative, numite și roți de entalpie) pot avea infiltrații de aer considerabile în caz de proiectare și întreținere precare. În cazul schimbătoarelor de căldură rotative care funcționează corespunzător, echipate cu sisteme de evacuare a condensului reglate corespunzător, gradul de etanșeitate este aproximativ aceleași cu cel al schimbătoarelor de căldură în plăci, fiind situat în intervalul 1-2%. Pentru sistemele existente, infiltrațiile de aer necontrolate ar trebui să fie sub 5% și trebuie compensate cu creșterea ratei de ventilare cu aer exterior, conform EN 16798-3: 2017.
Este demonstrat că schimbătoarele de căldură rotative care sunt confecționate, instalate și întreținute în mod corespunzător, au un transfer de aproape zero de poluanți legați de particule (inclusiv bacterii, virusuri și ciuperci transmise în aer), însă transferul este limitat la poluanți gazoși, cum ar fi fumul de tutun și alte mirosuri. Astfel, nu există nicio dovadă că particulele purtătoare de virus pornind de la 0,1 microni ar putea fi transportate prin infiltrații de aer.
Deoarece rata de infiltrare nu depinde de viteza de rotație, nu este necesară oprirea recuperatoarelor rotative. Funcționarea normală a recuperatoarelor rotative, facilitează menținerea unor debite mai mari de aer. Se știe că transferul prin infiltrații de aer este mai mare la un flux scăzut de aer, de aceea se recomandă rate de ventilare mai mari. Dacă sunt suspectate infiltrații în secțiunile de recuperare a căldurii, reglarea presiunii sau bypass-ul (unele sisteme pot fi echipate cu bypass) pot fi opțiuni pentru a evita situația în care o presiune mai mare pe partea de evacuare va cauza infiltrații de aer pe partea de introducere. Diferențele de presiune pot fi corectate prin clapete sau prin alte setări rezonabile.
În concluzie, vă recomandăm să inspectați echipamentul de recuperare a căldurii, inclusiv măsurarea diferenței de presiune. Pentru un grad de protecție ridicat, personalul de întreținere ar trebui să urmeze procedurile standard de securitate pentru lucrările de acest gen, inclusiv purtarea de mănuși și protecția căilor respiratorii.
Transmiterea particulelor de virus prin intermediul dispozitivelor de recuperare a căldurii nu este o problemă atunci când sistemul HVAC este echipat cu un sistem de recuperare a căldurii cu fluid indirect sau un alt dispozitiv de recuperare a căldurii, care garantează o separare a aerului de 100% între partea de evacuare și cea de introducere.
Dezactivarea funcției de recirculare a aerului
Particulele de virus din tubulaturile de evacuare pot, de asemenea, să reintre într-o clădire atunci când centralele de tratare aerului sunt echipate cu camere de amestec. Se recomandă evitarea recirculării centralizate în timpul epidemiilor SARS-CoV-2 prin închiderea clapetelor de recirculare (automat din setările echipamentelor sau manual). Odată luată acestă măsură pot apărea probleme în ceea ce privește diminuarea capacității de răcire sau de încălzire a spațiului. Acest lucru trebuie acceptat deoarece este mai important să fie prevenită contaminarea și protecția sănătatății publice decât asigurarea confortului termic.
Uneori centrale de tratare a aerului sunt echipate cu filtre de aer pe evacuare. Acest lucru nu trebuie să fie un motiv pentru a menține deschise clapetele de recirculare, deoarece aceste filtre, în mod normal, nu filtrează în mod eficient particulele cu virusuri, deoarece au eficiență standard (de până la F4/F5 sau clasa de filtru ISO grosier /ePM10) și nu eficiență HEPA.
Unele sisteme (ex.: ventiloconvectoarele) funcționează cu circulația locală a aerului. Dacă este posibil se recomandă ca aceste sisteme să fie oprite pentru a se evita recircularea particulelor de virus la nivelul camerei (de exemplu, atunci când camerele sunt utilizate în mod normal de mai mult de un ocupant). Ventiloconvectoarele au filtre grosiere care practic nu filtrează particule mici cu virusuri însă pot totuși colecta particule. Pe suprafața schimbătorului de căldură a ventiloconvectorului, este posibil ca virusul să fie distrus prin ridicarea temperaturii la 60℃ timp de o oră sau 40℃ timp de o zi. Dacă nu este posibil ca ventiloconvectoarele să fie oprite, se recomandă ca ventilatoarele să funcționeze continuu pentru a evita ca virusul să se poată sedimenta în filtre și să fie reactivat atunci când ventilatoarele sunt repuse în funcțiune. În funcționarea continuă a ventiloconvectoarelor virusul va fi îndepărtat prin intermediul instalației de evacuare a condensului.
Curățarea tubulaturii de ventilare nu are niciun efect practic
S-au făcut declarații exagerate recomandând curățarea tubulaturilor de ventilare pentru a evita transmisia SARS-CoV-2 prin sistemele de ventilare. Curățarea tubulaturii de ventilare nu este eficientă împotriva infecției între încăperi, deoarece sistemul de ventilare nu este o sursă de contaminare dacă se respectă recomandările de mai sus privind recuperarea căldurii și recircularea. Virusurile atașate particulelor mici nu se pot depune cu ușurință în conductele de ventilare și, în mod normal, vor fi transportate de fluxul de aer. Prin urmare, nu sunt necesare modificări ale procedurilor normale de curățare și întreținere a tubulaturilor. Mult mai important este să măriți cantitatea de aer proaspăt, să evitați recircularea aerului conform recomandărilor de mai sus.
Înlocuirea filtrelor conform procedurilor normale de întreținere
În contextul COVID-19, s-a pus problema frecvenței înlocuirii filtrelor și a gradului de protecție în cazuri foarte rare de contaminare cu virus a aerului exterior, de exemplu dacă evacuările de aer sunt aproape de prizele de aer. Sistemele moderne de ventilare (centralele de tratare a aerului) sunt echipate cu filtre fine de aer, imediat după admisia de aer proaspăt (clasa de filtru F7 or F8 or ISO ePM2.5 sau ePM1) care filtrează bine particulele în suspensie din aerul exterior. Dimensiunea unei particule de coronavirus de 80-160 nm (PM0,1) este mai mică decât suprafața de captare a filtrelor F8 (eficiență de captare 65-90% pentru PM1), dar multe dintre aceste particule mici se vor depune pe fibrele filtrului prin mecanismul de difuzie. Particulele SARS-CoV-2 se agregă, de asemenea, cu particule mai mari care se află deja în zona de captare a filtrelor. Acest lucru implică faptul că, în cazuri rare de aer exterior contaminat cu virusuri, filtrele standard fine de aer de pe introducere oferă o protecție rezonabilă la o concentrație redusă și ocazional răspândesc virusuri în aerul introdus.
Secțiunile de recuperare și recirculare a căldurii sunt echipate cu filtre de aer mai puțin eficiente (F4 / F5 sau ISO grosier / ePM10) pe partea de extracție, al căror rol este să protejeze echipamentele de praf. Aceste filtre nu trebuie să filtreze particulele mici, deoarece particulele de virus vor fi ventilate spre exterior prin aerul de evacuat (a se vedea, de asemenea, recomandarea a nu fi utilizată recircularea la paragraful „evitarea recirculării centralizate a aerului”).
În ceea ce privește înlocuirea filtrelor, pot fi utilizate proceduri normale de întreținere. Filtrele colmatate nu sunt o sursă de contaminare în acest context, ci reduc debitul de aer, care are un efect negativ asupra contaminărilor din interior. Astfel, filtrele trebuie înlocuite conform procedurii normale, atunci când sunt depășite limitele de presiune sau timp sau conform întreținerii programate.
Personalul responsabil de asigurarea mentenanței sistemelor HVAC, pot fi expuse unui risc ridicat atunci când filtrele (în special filtrele de pe extracție) nu sunt înlocuite în conformitate cu procedurile standard de siguranță. Pentru a fi în siguranță, presupuneți întotdeauna că filtrele au material microbiologic activ asupra lor, inclusiv virusuri viabile. Acest lucru este deosebit de important în orice clădire unde a avut loc recent o infecție.
REZUMATUL MĂSURILOR PRACTICE DE EXPLOATARE A INSTALAȚIILOR HVAC DIN CLĂDIRI:
- Asigurați ventilarea naturală cu aer exterior a spațiilor/încăperilor.
- Setați instalația de ventilarea mecanică pe debit nominal cu cel puțin două ore înainte începutului programului de utilizare a clădirii și schimbați la un debit mai redus la două ore după finalizarea programului.
- Pe timpul nopții și în weekend-uri, instalația de ventilare mecanică nu se oprește, ci va funcționa în continuu la debite reduse.
- Asigurați ventilarea naturală regulată prin intermediul ferestrelor (chiar și în cazul clădirilor prevăzute cu ventilare mecanică).
- Mențineți în funcțiune 24/7 ventilarea toaletelor.
- Evitați deschiderea ferestrelor în toalete, pentru a asigura direcția corectă a ventilării mecanice in regim de depresiune.
- Instruiți utilizatorii clădirii să evacueze vasele de toaletă cu capacul închis pentru a reduce la minimum eliberarea de picături și reziduuri de picături în aerul înconjurător vasului de toaletă.
- Comutați centralele de tratare a aerului cu camera de amestec, la 100% aer exterior.
- Inspectați echipamentul de recuperare a căldurii pentru a vă asigura că infiltrațiile de aer sunt sub control.
- Opriți ventilo-convectoarele sau programați-le astfel încât ventilatoarele să funcționeze continuu.
- Nu schimbați valorile de referință pentru încălzire, răcire și umidificare.
- Nu planificați curățarea tubulaturilor/conductelor în această perioadă.
- Înlocuiți filtrele de aer de pe introducere și cele de pe evacuare ale centralelor de tratare a aerului, ca de obicei, în conformitate cu programul de mentenanță.
- Lucrările de înlocuire și mentenanță periodică a filtrelor se efectuează cu măsuri de protecție obișnuite, care includ protecția căilor respiratorii.
Document îndumar publicat la data de 03.04.2020:
https://www.rehva.eu/fileadmin/user_upload/REHVA_COVID-19_guidance_document_ver2_20200403_1.pdf